Pause

LEGE Nr. 59 din 1 mai 1934 , asupra CEC-ului reactualizata

Loading..
                       LEGE   Nr. 59 din  1 mai 1934asupra cecului     Text în vigoare începând cu data de 11 mai 2008     Act de bază Legea nr. 59/1934     Acte modificatoare Legea nr. 394/1943, abrogată prin Legea nr. 18/1948, Legea nr. 515/1946,Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993, Legea nr. 83/1994, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2008    TITLUL I     CAP. 1    Despre emiterea şi forma cecului     ART. 1    Cecul cuprinde:    1. Denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu.    2. Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani.    3. Numele celui care trebuie să plătească (tras).    4. Arătarea locului unde plata trebuie făcută.    5. Arătarea datei şi a locului emiterii.    6. Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul).    ART. 2    Titlul căruia îi lipseşte una din condiţiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.    În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată. Dacă mai multe locuri sunt arătate lângă numele trasului, cecul este plătibil la primul loc arătat.    În lipsa acestora, sau a oricăror alte arătări, cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul său stabiliment.    Cecul care nu arată unde a fost emis se socoteşte semnat la locul arătat lângă numele trăgătorului.     ART. 3    Cecul nu poate fi tras decât asupra societăţii bancare. Cu toate acestea, cecul tras şi plătibil în străinătate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o societate bancară.    Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras, disponibil asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei convenţii exprese sau tacite. Titlul emis fără observarea acestor condiţii valorează totuşi ca cec.     ART. 4    Cecul nu poate fi acceptat. Menţiunea de acceptare trecută pe cec se socoteşte nescrisă.    Orice menţiune de certificare, vedere sau alta echivalentă, scrisă pe titlu şi semnată de tras, are numai efectul confirmării existenţei disponibilului şi împiedică pe trăgător de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.    ART. 5    Cecul poate fi stipulat plătibil:    Unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin";    Unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin", sau o expresiune echivalentă;    "La purtător".    Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu menţiunea "sau la purtător", ori o altă expresiune echivalentă, este socotit cec la purtător.    Cecul fără arătarea beneficiarului este socotit cec la purtător.    ART. 6    Cecul poate fi la ordinul trăgătorului însuşi.    Cecul poate fi tras pentru contul unui terţiu.    Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuşi, în afară de cazul unui cec tras între deosebite stabilimente ale aceluiaşi trăgător. În acest caz cecul nu poate fi la purtător.    ART. 7    Orice stipulaţiune de dobândă înscrisă în cec se socoteşte nescrisă.     ART. 8    Cecul poate fi plătibil la domiciliul unui terţ, fie în localitatea unde trasul are domiciliul său, fie într-o altă localitate, cu condiţia însă ca terţul să fie o societate bancară.     ART. 9    Dacă într-un cec suma de plată este scrisă în litere şi în cifre, în caz de deosebire suma de plată este cea scrisă în litere.    Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire suma de plată este cea mai mică.    ART. 10    Dacă cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau în numele cărora a fost semnat, obligaţiunile celorlalţi semnatari rămân totuşi valabile.     ART. 11    Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă:    a) în clar, numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă;    b) semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau a împuterniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente.     ART. 12    Cine pune semnătura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a lucra, e ţinut personal, în temeiul cecului, şi, dacă a plătit, are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeaşi regulă se aplică reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa.    Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.    ART. 13    Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză, prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere, se socoteşte nescrisă.    ART. 14    Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a ţine seamă de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea-credinţă, sau dacă posesorul a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea cecului.     CAP. 2    Despre transmiterea cecului     ART. 15    Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin", este transmisibil prin gir.    Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalentă, este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare.    Girul poate fi făcut chiar în folosul trăgătorului sau a oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cecul.    ART. 16    Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţiune la care este supus se socoteşte nescrisă.    Girul parţial este nul.    Este de asemenea nul girul trasului.    Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb.    Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanţe, în afară de cazul când trasul are mai multe stabilimente şi dacă girul este făcut în folosul unui stabiliment, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras.     ART. 17    Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant.    Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cec.     ART. 18    Girul transmite toate drepturile rezultând din cec.    Dacă girul este în alb, posesorul poate:    1. Să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele unei alte persoane.    2. Să gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane.    3. Să predea cecul unui terţiu fără să-l gireze şi fără să completeze girul în alb.    ART. 19    Girantul, dacă nu există clauză contrarie, răspunde de plată.    El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat.    ART. 20    Deţinătorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se socotesc în această privinţă nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit că a dobândit cecul prin gir în alb.    ART. 21    Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător, potrivit dispoziţiunilor referitoare la regres; el nu transformă însă titlul într-un cec la ordin.    ART. 22    Dacă o persoană a pierdut prin orice întâmplare posesiunea unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie că este un cec la purtător, fie că este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifică dreptul său, în modul arătat în art. 20, nu este ţinut să predea cecul, afară numai dacă l-a dobândit cu rea-credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea lui.    ART. 23    Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cecul a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului.    ART. 24    Dacă girul cuprinde menţiunea "valoare pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procură", sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorâte din cec, dar nu-l poate gira decât cu titlu de procură.    Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiunile ce ar fi putut opune girantului.    Mandatul cuprins într-un gir "pentru procură" nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia.    ART. 25    Girul făcut posterior protestului sau unei alte constatări echivalente, sau după expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.    Girul fără dată este socotit, până la dovada contrarie, ca fiind făcut înaintea protestului sau constatării echivalente, sau înaintea expirării termenului la care se referă alineatul precedent.     CAP. 3    Despre aval     ART. 26    Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval, pentru întreaga sau numai pentru parte din sumă. Această garanţie poate fi dată de un terţiu, altul decât trasul, sau chiar de un semnatar al cecului.     ART. 27    Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: "pentru aval" sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist.    Alineatul 2 *** Abrogat     Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări el se socoteşte dat pentru trăgător.    ART. 28    Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca şi persoana pentru care a dat avalul.    Obligaţiunea sa este valabilă chiar dacă obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă.    Când avalistul plăteşte cecul, el dobândeşte drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat şi împotriva acelora care sunt ţinuţi către acesta din urmă, în temeiul cecului.     CAP. 4    Despre prezentarea la plată şi despre plată     ART. 29    Cecul este plătibil la vedere. Orice stipulaţiune contrară se socoteşte nescrisă.     Alineatul 2 *** Abrogat     ART. 30    Cecul emis şi plătibil în România trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranţilor şi garanţilor, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile.     Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 zile, iar dacă este emis în afară de Europa în termen de 70 zile.    Termenele aici arătate se socotesc din ziua arătată în cec ca dată a emiterii.    Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare va fi cel arătat de legea locului plăţii.    Dacă această lege nu dispune se vor aplica regulile înscrise în alineatele precedente.    ART. 31    Când un cec este tras între două locuri, având calendare deosebite, ziua emiterii este înlocuită cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plată.     ART. 32    Prezentarea unui cec la o casă de compensaţii echivalează cu o prezentare la plată.     ART. 32^1    Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere.    În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înţelege procedeul informatic care constă în următoarele operaţiuni succesive:    a) transpunerea în format electronic a informaţiilor relevante de pe cecul original;    b) reproducerea imaginii cecului original în format electronic; şi    c) transmiterea informaţiei electronice obţinute prin operaţiunile prevăzute la lit. a) şi b) către instituţia de credit plătitoare.    Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleaşi efecte juridice ca şi prezentarea la plată a cecului original, cu condiţia ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.    Instituţiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiţia ca între ele să existe o convenţie prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau o convenţie constând în aderarea lor la un sistem de plăţi.    Informaţiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original, sunt stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 4.    Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 4.    Momentul recepţionării de către instituţia de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăţi a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.    Transmiterea către instituţia de credit plătitoare a informaţiilor relevante şi a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea şi integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.     ART. 32^2    Când prezintă la plată un cec prin trunchiere, instituţia de credit este obligată:    a) să verifice dacă cecul original respectă în formă şi conţinut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu excepţia autenticităţii semnăturilor trăgătorului şi giranţilor;    b) să garanteze acurateţea şi conformitatea informaţiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cecul original, precum şi conformitatea imaginii cecului cu cecul original.    Instituţia de credit răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. 1.     ART. 32^3    Refuzul total sau parţial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituţia de credit plătitoare.    În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituţia de credit care deţine cecul original va înscrie pe acesta:    a) data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30;    b) declaraţia de refuz, datată şi semnată de către reprezentanţi legali sau împuterniciţi ai acestora.    Menţiunile înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2, cu respectarea dispoziţiilor art. 44, constituie dovada refuzului de plată.     ART. 33    Ordinul de a nu plăti suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de prezentare.    În lipsa unui atare ordin, trasul poate plăti şi după expirarea termenului.    ART. 34    Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea trăgătorului, incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia, intervenite după emiterea cecului.    ART. 35    Trasul poate cere, plătind cecul, ca el să-i fie predat cu menţiunea "achitat" de către posesor.    Posesorul nu poate refuza o plată parţială.    În caz de plată parţială, trasul poate cere să se facă pe cec menţiune de această plată şi să i se dea o chitanţă.    ART. 36    Trasul care plăteşte un cec, ce poate fi girat, este dator să verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu şi autenticitatea semnăturilor giranţilor.    ART. 37    Când un cec este plătibil într-o monedă care nu are curs la locul plăţii, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului, în moneda ţării, după valoarea ei din ziua plăţii. Dacă plata nu a fost făcută la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să-i fie plătită în moneda ţării, fie după cursul în ziua prezentării, fie după cursul din ziua plăţii.    Valoarea monedei străine este determinată după uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuşi să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cec.    Regulile aici arătate nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume arătată (clauza de plată efectivă în monedă străină).    Dacă suma este arătată într-o monedă având aceeaşi denumire, dar o valoare diferită în ţara de emisiune şi în aceea a plăţii, se presupune că indicarea se referă la moneda locului de plată.     CAP. 5    Despre cecul barat, cecul plătibil în cont, cecul netransmisibil şi cecul de călătorie      ART. 38    Trăgătorul sau posesorul unui cec poate să-l bareze, cu efectele arătate în articolul următor.    Bararea se face prin două linii paralele puse pe faţa cecului.    Ea poate fi generală sau specială.    Bararea este generală, dacă între cele două linii nu se indică nimic ori se face menţiunea "societate bancară" sau alt termen echivalent; ea este specială, dacă denumirea unei societăţi bancare se înscrie între cele două linii.    Bararea generală poate fi transformată în barare specială, însă bararea specială nu poate fi transformată în barare generală.    Tăierea (ştergerea) liniilor sau denumirii societăţii bancare înscrise se socoteşte ca şi cum nu ar fi fost făcută.     ART. 39    Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decât unei societăţi bancare sau unui client al trasului.    Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de tras decât societăţii bancare înscrise în cec sau, dacă aceasta este trasul, unui client al acestei societăţi bancare. Totuşi, societatea bancară indicată poate recurge pentru încasare la o altă societate bancară.    O societate bancară nu poate dobândi un cec barat decât de la unul din clienţii săi sau de la o altă societate bancară. Ea nu poate să-l încaseze pentru alte persoane decât acestea.    Cecul purtând mai multe barări speciale nu poate fi plătit de tras decât în cazul a două barări, din care una pentru încasare prin intermediul unei case de compensaţii.    Trasul sau societatea bancară care nu respectă dispoziţiile de mai sus răspunde de paguba cauzată până la concurenţa valorii cecului.     ART. 40    Trăgătorul ca şi posesorul unui cec poate interzice plata în numerar, inserând transversal pe faţa cecului cuvintele "plătibil în cont", "numai pentru virament", sau altă expresiune echivalentă.    În acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decât la o operaţiune de scripte (credit în cont, virament sau compensaţiune). Operaţiunea de scripte echivalează cu plata.    Ştergerea cuvintelor "plătibil în cont", "numai pentru virament", se socoteşte ca şi când nu ar fi fost făcută.    Trasul care nu respectă dispoziţiunile de mai sus răspunde de paguba cauzată până la concurenţa valorii cecului.     ART. 41    Cecul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi plătit decât primitorului sau, la cererea acestuia, să fie creditat în contul său curent.    Primitorul nu poate gira cecul decât unei societăţi bancare pentru încasare; societatea bancară nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispoziţii se consideră ca nescrise.    Ştergerea clauzei se consideră ca neavenită.    Cel care plăteşte un cec netransmisibil altei persoane decât primitorului sau societăţii bancare giratare pentru încasare răspunde de plata făcută.    Clauza "netransmisibil" trebuie pusă chiar de societatea bancară, la cererea clientului.    Aceeaşi clauză poate fi pusă de un girant, cu aceleaşi efecte.     ART. 42    Trăgătorul poate subordona plata cecului existenţei pe titlu în momentul prezentării unei a doua semnături la fel cu a primitorului (cecul de călătorie).     CAP. 6    Despre regresul în caz de neplată      ART. 43    Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi celorlalţi obligaţi, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit şi dacă refuzul de plată este constatat:    1. fie printr-un act autentic (protest);    2. fie printr-o declaraţie a trasului datată şi scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat;    3. fie printr-o confirmare oficială datată a unei case de compensaţii, prin care se arată că cecul a fost adus spre compensare în termen util, dar nu a fost plătit.     Posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului, cu toate că cecul nu a fost prezentat în timp util sau nu s-a făcut protestul ori constatarea echivalentă protestului. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai există prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei dispărute.    ART. 44    Protestul sau constatarea echivalentă trebuie făcută înaintea expirării termenului de prezentare.    Dacă prezentarea s-a făcut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalentă poate fi făcută în prima zi lucrătoare ce urmează.    ART. 45    Posesorul trebuie să încunoştinţeze de neplată pe girantul său şi pe trăgător, în cele patru zile lucrătoare care urmează zilei protestului, sau constatării echivalente ori zilei prezentării, în caz de stipulaţiune "fără cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit încunoştinţarea, să anunţe pe girantul său de încunoştinţarea primită, arătând numele şi adresele acelora care au făcut încunoştinţările precedente; se va urma tot astfel până la trăgător. Termenele aici arătate curg de la primirea înştiinţării precedente.    Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o încunoştinţare este făcută unui semnatar al cecului, aceeaşi încunoştinţare trebuie să fie făcută în acelaşi termen avalistului.    În caz când un girant n-a arătat adresa sa sau a arătat-o într-un mod ilizibil, încunoştinţarea făcută girantului, care îl precede, este îndestulătoare.    El trebuie să dovedească că a făcut încunoştinţarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzând încunoştinţarea a fost predată poştei în termenul prescris.    Acel care nu face încunoştinţarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul său de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin neglijenţa sa, fără însă ca daunele-interese să poată întrece suma din cec.    ART. 46    Trăgătorul, girantul, avalistul poate prin stipulaţiunea "fără cheltuieli", "fără protest" sau orice altă expresiune echivalentă, scrisă pe cec şi semnată, să scutească pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatări echivalente.    Această stipulaţiune nu scuteşte pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de încunoştinţările ce urmează a fi făcute. Dovada neobservării termenelor este în sarcina aceluia care o opune posesorului.    Dacă stipulaţiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efectele sale faţă de toţi semnatarii; dacă ea este înscrisă de către un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai faţă de acesta. Dacă cu toată clauza înscrisă de trăgător, posesorul face protestul sau constatarea echivalentă, cheltuielile rămân în sarcina sa. Dacă stipulaţiunea a fost înscrisă de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatării echivalente, dacă un atare act a fost făcut, pot fi cerute de la toţi semnatarii.    ART. 47    Toţi cei care s-au obligat prin cec sunt ţinuţi solidar către posesor.    Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în care s-au obligat.    Acelaşi drept îl are oricare semnatar care a plătit cecul.    Acţiunea pornită împotriva unuia din obligaţi nu împiedică urmărirea celorlalţi, chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâi.    ART. 48    Posesorul poate cere pe cale de regres:    1. Suma arătată în cecul neplătit.    2. Dobânda legală, socotită de la prezentare.    3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatării echivalente, acelea ale încunoştinţării făcute cum şi celelalte cheltuieli.    ART. 49    Acel care a plătit prin regres cecul poate cere de la giranţii săi:    1. Întreaga sumă plătită.    2. Dobânda legală la această sumă, socotită din ziua când a plătit suma.    3. Cheltuieli pe care le-a făcut.    ART. 50    Oricare obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plăţii, predarea cecului, împreună cu protestul sau constatarea echivalentă şi un cont de întoarcere achitat.    Orice girant care a plătit cecul poate şterge girul său şi acelea ale giranţilor următori.    ART. 51    Când prezentarea cecului, facerea protestului sau a constatării echivalente în termenele prescrise este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forţă majoră), aceste termene sunt prelungite.     Posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoştinţa girantului său cazul fortuit ori de forţă majoră şi să facă pe cec menţiunea datată şi semnată de el de această încunoştinţare; pentru rest se aplică dispoziţiunile art. 45.     După încetarea cazului fortuit ori de forţă majoră, posesorul trebuie, fără întârziere, să prezinte cecul la plată şi, dacă este nevoie, să facă protestul sau constatarea echivalentă.    Dacă cazul fortuit ori de forţă majoră ţine 15 zile, socotite de la data când posesorul a încunoştinţat pe girantul său despre cazul fortuit ori de forţă majoră, chiar dacă încunoştinţarea este făcută înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalentă.    Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forţă majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a însărcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatării echivalente.    ART. 52    Între mai mulţi obligaţi care au o situaţiune egală în cec nu se poate exercita acţiunea cambială; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la obligaţiunile solidare.    ART. 53    Cecul are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 48 şi 49.     Alineatul 2 *** Abrogat    Competentă pentru a învesti cecul cu formulă executorie este judecătoria.    Încheierea de învestire nu este supusă apelului.     Cecul emis în străinătate are aceleaşi efecte executorii, dacă acestea sunt admise şi de legea locului unde cecul a fost emis.    Somaţiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cecului sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.    ART. 54    În termen de 5 zile de la primirea somaţiunii, debitorul poate face opoziţie la executare.     Opoziţia se va introduce la judecătoria care a învestit cecul cu formulă executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.    Alineatul 3 *** Abrogat     Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare.    Instanţa va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.    În caz de suspendarea executării, creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.    ART. 55    În procesele pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepţiunile de nulitate a titlului, prevăzut de art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 23.    Excepţiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluţiune şi întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.    Excepţiunile trebuiesc invocate la primul termen de înfăţişare.    Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul termen de la prima instanţă, când procedura fiind îndeplinită, părţile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă.    ART. 56    Dacă din raportul care a dat naştere emisiunii sau transmisiunii cecului derivă o acţiune cauzală, aceasta rămâne în fiinţă, cu toată emiterea sau transmiterea cecului, afară de cazul când se dovedeşte novaţiunea.    Posesorul cecului nu poate exercita acţiunea cauzală decât oferind debitorului restituirea cecului, depunându-l la grefa instanţei competente şi justificând în acelaşi timp îndeplinirea formalităţilor necesare pentru conservarea faţă de debitor a acţiunilor de regres ce-i pot aparţine.    ART. 57    Când posesorul cecului a pierdut acţiunea cambială contra tuturor obligaţilor şi nu are contra acestora acţiune cauzală, poate acţiona pe trăgătorul care nu a avut disponibilul la tras ori s-a îmbogăţit pe nedrept în dauna sa.    Aceeaşi acţiune o poate exercita în aceleaşi condiţiuni, şi în contra giranţilor.     ART. 58    Protestul se dresează de executorul judecătoresc.    Asistenţa martorilor nu este necesară la dresarea protestului.     ART. 59    Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe însuşi originalul cecului, ori pe duplicatul acestuia.     Dacă protestul este făcut prin act separat, menţiunea de dresare a protestului va fi făcută pe titlul depus la protest, afară de cazul când a trebuit să se procedeze la dresarea protestului fără posesiunea titlului.     ART. 60    Protestul trebuie făcut la locul de plată în contra trasului sau al celui indicat pentru plată, chiar dacă nu sunt prezenţi.     Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se dresează la judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de plată indicat în cec.     Incapacitatea trasului sau a terţiului indicat în art. 8 nu dispensează de obligaţiunea de a dresa protestul contra acestuia, afară de cazul când trasul este falit, în care caz sentinţa declarativă de faliment este suficientă pentru a exercita regresul.    Dacă trasul sau terţiul a încetat din viaţă, protestul se va face de asemenea pe numele său, după regulile precedente.    ART. 61    Protestul trebuie să cuprindă:    1. Anul, luna, ziua şi ora în care a fost dresat.    2. Numele şi prenumele celui care a cerut facerea protestului.    3. Numele persoanei contra căreia s-a făcut protestul.    4. Arătarea locului în care a fost dresat, cu menţiunea cercetărilor făcute.    5. Somaţiunea de plată, cu răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obţinut nici un răspuns.     Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat.     Protestul prin act separat va trebui să cuprindă şi transcrierea exactă a cecului.     ART. 62    Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declaraţie de refuz de plată, scrisă şi datată pe titlu, semnată de tras.     Această declaraţiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie învestită cu dată certă, în termenul stabilit pentru facerea protestului.    În cazurile prevăzute de primul alineat al acestui articol, girul fără dată se socoteşte făcut înainte de declaraţie.     ART. 63    Judecătoriile vor ţine un registru de proteste, în care se vor înregistra zilnic şi în ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea menţiunilor cerute de articolele precedente.    În prima zi a fiecărei săptămâni, fiecare judecătorie va trimite Camerei de Comerţ şi Industrie judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, un tabel cu protestele de neplată a cecurilor făcute în cursul săptămânii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele şi prenumele persoanei împotriva căreia s-a dresat protestul, ale celei care a cerut protestul, numele şi prenumele trăgătorului, suma de plată şi ultima zi de prezentare a cecului protestat.    Originalul protestului făcut prin act separat va fi predat posesorului cecului.     CAP. 7    Despre pluralitatea exemplarelor     ART. 64    În afară de cecurile la purtător, orice cec emis în România şi plătibil într-un alt stat, poate fi tras în mai multe exemplare identice. Când un cec este emis în mai multe exemplare, aceste exemplare trebuiesc a fi numerotate în însuşi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare exemplar se socoteşte un cec distinct.    ART. 65    Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat că o atare plată anulează efectul celorlalte exemplare.    Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca şi giranţii următori, sunt ţinuţi în temeiul tuturor exemplarelor purtând semnătura lor şi care nu le-au fost înapoiate.     CAP. 8    Despre alterări     ART. 66    În cazul alterării textului unui cec, semnatarii posteriori alterării sunt ţinuţi în termenii textului alterat; semnatarii anteriori sunt ţinuţi în termenii textului original.    Când din titlu nu rezultă sau nu se dovedeşte că semnătura a fost pusă înainte sau după alterare, se presupune că a fost pusă înainte.     CAP. 9    Despre anularea şi înlocuirea cecului      ART. 67    În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înştiinţa despre aceasta pe tras şi să solicite anularea titlului printr-o cerere adresată preşedintelui judecătoriei de la locul de plată a cecului.    Cererea va trebui să arate menţiunile esenţiale ale cecului.    Preşedintele judecătoriei, după examinarea cererii şi a elementelor produse, ca şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanţă prin care, specificând datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar găsi şi va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, dacă între timp deţinătorul cecului nu a făcut opoziţie.    Ordonanţa trebuie să fie notificată atât trăgătorului, cât şi trasului şi publicată în Monitorul Oficial al României, la cererea şi pe cheltuiala petiţionarului.    Cu toată înştiinţarea, plata cecului făcută deţinătorului mai înainte de notificarea ordonanţei liberează pe tras de obligaţia de plată.     ART. 68    În termen de 15 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial deţinătorul cecului va putea face opoziţie în contra acestei ordonanţe, opoziţie ce se va comunica petiţionarului, trasului şi trăgătorului, odată cu citarea lor înaintea tribunalului locului de plată.    ART. 69    Până la împlinirea termenului prevăzut de art. 67, petiţionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale şi poate să ceară plata cecului, dând cauţiune sau, în lipsă de cauţiune, consemnarea sumei.    ART. 70    După trecerea termenului prevăzut de art. 69, fără a se fi făcut opoziţie, sau după respingerea opoziţiei, printr-o hotărâre rămasă definitivă, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect.    Oricine a obţinut înlocuirea cecului va putea să ceară plata cecului, prezentând ordonanţa de anulare şi certificatul grefei respective de neintroducerea opoziţiei la termen, sau prezentând hotărârea definitivă de respingerea opoziţiei.    ART. 71    În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, având clauza "netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere însă trasului şi trăgătorului înlocuirea cecului printr-un duplicat.    ART. 72    Ordonanţa sau hotărârea rămasă definitivă stinge orice drept decurgând din cecul anulat, fără a prejudeca eventualele acţiuni ale posesorului faţă de cel care a obţinut anularea.     CAP. 10    Despre prescripţie     ART. 73    Acţiunile de regres ale posesorului împotriva giranţilor, trăgătorului sau celorlalţi obligaţi, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare.    Acţiunile de regres ale diferiţilor obligaţi la plata cecului, unii împotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua în care obligatul a plătit cecul, sau din ziua în care acţiunea în regres a fost pornită împotriva sa.    ART. 74    Întreruperea prescripţiei nu are efect decât împotriva aceluia faţă de care actul de întrerupere a fost făcut.     CAP. 11    Dispoziţiuni generale      ART. 75    Prin expresiile societate bancară, societate de credit şi instituţie de credit întrebuinţate în prezenta lege se înţelege persoanele juridice prevăzute de legislaţia privind activitatea bancară şi de credit.     ART. 76    Prezentarea şi protestul unui cec nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare.    Când cea din urmă zi a termenului prescris de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec şi în special pentru prezentarea sau pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prorogat până la prima zi lucrătoare ce urmează. Zilele de sărbătoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului.    ART. 77    În termenele prevăzute prin prezenta lege nu se socoteşte ziua de la care ele încep să curgă.    ART. 78    Nu sunt admise termene de graţie nici legale, nici judecătoreşti.     TITLUL II    Despre cecul circular      ART. 79    Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancară sau o altă societate de credit, anume autorizate pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor în momentul emisiunii, plătibil la vedere în oricare din locurile arătate de emitent.    Societatea bancară sau altă societate de credit, autorizată să emită cecuri circulare, trebuie să depună la Banca Naţională a României, cel mai târziu a doua zi de la emitere, o cauţiune în titluri de stat, garantate de stat, sau lombardabile la Banca Naţională a României, socotite la cursul zilei de 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cauţiune asupra căreia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.    Cauţiunea nu se va putea restitui de Banca Naţională a României decât contra prezentării cecului respectiv, cu menţiunea ACHITAT.     ART. 80    Cecul circular va cuprinde:    1. Denumirea de "cec circular" în cuprinsul titlului;    2. Promisiunea necondiţionată de a plăti la vedere o anumită sumă de bani;    3. Numele şi prenumele primitorului;    4. Arătarea datei şi locului în care cecul circular a fost emis;     5. semnătura societăţii bancare sau a societăţii de credit.     Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile mai sus arătate nu are valoare de cec circular.    ART. 81    Posesorul decade din dreptul de regres, dacă nu prezintă titlul la plată în termen de 30 de zile de la emisiune.    Acţiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii.    Girul în favoarea emitentului stinge cecul.     ART. 82    Societatea bancară sau altă societate de credit poate încredinţa emiterea de cecuri circulare unei societăţi bancare corespondente, cu condiţia însă ca cecul emis să poarte viza societăţii bancare sau a societăţii de credit autorizate, iar corespondentul să semneze ca reprezentant al acelei societăţi bancare sau societăţi de credit autorizate.     ART. 83    Sunt aplicabile cecului circular, în măsura în care nu se derogă prin prezenta lege şi nu sunt necompatibile cu aceasta, toate dispoziţiunile din legea cambială referitoare la gir, plată, protest, regres, prescripţie, cum şi cele relative la titlurile cu semnături false sau ale unor persoane incapabile.    De asemenea se vor aplica cecului circular dispoziţiile necontrarii referitoare la cecul barat, numai în cont, netransmisibil şi de călătorie.    În procedura de anulare şi înlocuirea cecului circular se vor aplica dispoziţiunile art. 67, cu următoarele modificări:     Cererea va fi adresată preşedintelui judecătoriei în a cărei rază teritorială emitentul are un stabiliment.     Notificarea ordonanţei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate emitentului care, pe cheltuiala petiţionarului va înştiinţa de îndată despre aceasta toate stabilimentele locurilor de plată unde cecul este plătibil.    Opoziţia se va face la instanţa care a dat ordonanţa, comunicându-se petiţionarului şi reprezentantului emitentului copie de pe opoziţie odată cu citaţia.    Emitentul care a plătit cecul circular, cu toată înştiinţarea despre pierderea sau sustragerea cecului, nu răspunde de plata făcută înainte de notificarea ordonanţei de anulare. De asemenea, emitentul care a plătit un cec circular chiar după primirea notificării, nu este responsabil dacă plata a fost făcută de un stabiliment căruia, dintr-un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut ajunge la cunoştinţă notificarea ordonanţei de anulare.    În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare, însă primitorul are dreptul de a obţine, după 20 de zile de la înştiinţare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a făcut înştiinţarea.     TITLUL III    Dispoziţii finale, penale şi tranzitorii     ART. 84    Se va pedepsi cu amendă de la 5.000 - 100.000 lei şi închisoare de la 6 luni până la 1 an, afară de cazul când faptul constituie un delict sancţionat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se aplică această pedeapsă:    1. Oricine emite un cec fără a fi avut autorizarea trasului;    2. Oricine emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul şi mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut;    3. Oricine emite un cec cu dată falsă sau căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale cerute de alineatele 1, 2, 3 şi 5 ale art. 1 şi art. 11;    4. Oricine emite un cec contrar dispoziţiei ultimului alineat al art. 6.    Dacă în cazurile prevăzute de alineatele 2 şi 3 de mai sus, emitentul procură trasului disponibilul necesar mai înainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumătate. Când emiterea cecului se datoreşte unui fapt scuzabil, emitentul va fi apărat de pedeapsă.    ART. 85    Băncile sau instituţiunile de credit neautorizate, sau cărora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuri circulare, se vor pedepsi cu amendă de la 100.000 - 1.000.000 lei, afară de cazul când legea prevede sancţiuni mai mari, în care caz se vor aplica acele sancţiuni.     ART. 86 *** Abrogat    ART. 87 *** Abrogat    ART. 88 *** Abrogat     ART. 89    Legea de faţă intră în vigoare la 1 iunie 1934. 

                              ---------------

LEGE Nr. 59 din 1 mai 1934 , asupra CEC-ului reactualizata

LEGE Nr. 59 din 1 mai 1934 , asupra CEC-ului reactualizata