Pause
ORGANIZAREA SISTEMELOR JUDICIARE FRANCEZ SI ROMÂN
Loading..
     ORGANIZAREA SISTEMELOR JUDICIARE FRANCEZ SI ROMÂN  av.IGNAT CLAUDIA  Franta este tara  cu un vechi si stabil sistem judiciar , care  la acest moment cunoaste  doua sisteme  de jurisdictie: jurisdictiile de drept comun realizate prin intermediul instantelor judecatoresti infruntea carora se afla Curtea de Casatie si jurisdictiile administrative  ce au in frunte Consiliul de Stat . Cele doua sisteme  au deplina autonomie, neexistand intre ele nici un raport de subordonare sau vreo forma de control reciproc. Acesta este si motivul pentru care conflictele de ompetenta  ale instantelor se rezolva de Tribunalul de conflicte- un tribunal  special organizat,  alcatuit din judecatori din ambele  jurisdictii.          Jurisdictiile de drept judiciar          Sistemul judiciar francez este caracterizat de  existenta unor instante specializate de fond sau de prim grad urmate de  curtile de apel. Jurisdictiile  civile, comerciale si sociale cuprind Les tribunaux de grand instance- tribunale de mare instanta in numar de 181 incluzand tarile de peste mari, in anul 1985, les tribunaux de instance-tribunale de  instanta in numar de 471  in 1985, les tribunaux d commerce-tribunale comerciales Conseils de pru hommes-tribunalele muncii, les tribunaux paritaire de baux ruraux- tribunale agricole sau pentru  bunuri rurale,  les jurisdiction en matiere de securite sociale-jurisdictiile in materie de  securitate sociala.  Tribunalele de  mare instanta, sunt instante de drept comun, corespondentele judecatoriei in dreptul roman.Sunt conduse  de catre  un presedinte  si alcatuite decel putin un judecator, un judecator de instructie si un procuror.         Competenta sa materiala  acopera  solutionarea tuturor cauzelor civile mai putin cele date de lege in competenta altor instante, existand si unele limitari  functie de natura litigiilor sau de valoarea  pretentiilor invocate.  Aceste tribunale au si o competenta exclusiva  privitoare la starea persoanelor si la relatiile de familie, actiunile reale imobiliare, materia executarii silite, a proprietatii incorporale sia procedurilor colective  deschise impotriva  persoanelor juridice.  Competenta teritoriala   are ca regula  existenta unui tribunal in fiecare departament, dat pot fi mai multe  functie de numarul populatiei si de caile de acces la aceste instante.          Tribunalele de instanta sunt jurisdictii pentru mici creante,  a caror functionare  este controlata de  presedintele  tribunalului de mare instanta    in carui raya teritoriala se afla. Competenta lor materiala  mai  acopera si  litigii privind granituirea  si servitutile Judecatorul de instanta are pe linga atributiile jurisdictionale si  unele nejurisdictionale precum  autentificarea si eliberarea  unor acte de notorietate.                   Tribunalele comerciale sunt   jurisdictii ( in numar de 227)  ce junctioneaza in Franta din secolulal.  XV lea. Judecatorii consulari ce-si desfasoara activitate in cadrul acestor tribunale  sunt alesi dintre comercianti, bineinteles daca  indeplinesc anumite  conditii legale, pentru un mandat de 2 ani, cu posibilitatea reinnoirii pe perioade de 4 ani. Acesti judecatori consukari nu au retributii pentru aceasta activitate. Competenta tribunalelor comerciale  priveste  diferendele dintre comercianti., iar in litigiile comerciale cu valoare  de cca 2000 Euro, instanta are  competenta exclusiva, judecan in prima si ultima instanta. Pentru abateri disciplinare  judecatorii consulari  sunt sanctionati chiar cu decaderea din dreptul de exercitare a functiei.         Tribunalele de munca  , sunt instante de drept comun  in maqteria litigiilor de munca cu rolul de a solutiona , cu putere de lucru judecat litigiile dintre angajati si angajatori si de a incerca concilierea partilor. Aceasta procedura de conciliere  constituie practic  o prima faza  obligatorie  a judecatii, in care  biroul de conciliere -o sectie speciala,  incearca obtinerea unei solutii amiabile. Daca aceasta nu este obtinuta se trece la  judecarea cauzei   de catre un complet format din  2 consilieri de munca ai salariatilor si 2 ai patronatelor. In aceasta materie este instituita regula paritatii, adiaca hotararea trebuie data intotdeauna de cei 4 membri. Ai biroului de judecata.  Divergentele acestora determina repunerea pe rol si  prezidarea  completului de catre un judecator delegat dela tribunalul de instanta            Acesti consilieri au o dubla calitate   de judecatori alesi si de salariati  in cadrul unei activitati profesionale. Competenta teritoriala   este functie de  locul unde s-a prestat activitatea,.Competenta materiala     acopera litigiile  izvorate din  contractul de munca  dintre angajat si angajator.         Tribunalele paritare  de bunuri rurale,   functioneaza cate unul in  circumscriptia  fiecarui tribunal de instanta.. Ele  sunt jurisdictii de prima inszanta , cu exceptia litigiilor cu valoare pana la 2000 E, unde judeca si in ultima instanta. Este alcatuit dintr-un presedinte-judecator la tribunal deinstanta, si de 4 asistenti-assesori, doi din partea arendasilor si doi  din partea chiriasilor. Sunt jurisdictii intermitente, cu o activitate  nepermanenta, in sesiuni  ocazionale Jurisdictiile de securitate  sociala   cuprind de fapt o jurisdictie  sociala si una  medicala. Aceste tribunale  au o competenta generala, solutionand toate litigiile dintre organismele de securitate  sociala si beneficiarii acestora, iar in litigii cu valoare  de max 2000 E, judeca si in ultima instanta. Competenta lor  teritoriala    se intinde  asupra circumscriptiei teritoriale a unui organism  de securitate sociala. In alcatuirea acestui tribunal intra  unjudecator si 2 asesori  numiti pe un mandat de 3 ani , unul reprezentand salariatii, celalalt,  patronatele.Jurisdictia medica,  solutioneaza litigiile  privind invaliditatea, incapacitatea de munca, ingrijiri medicale, malpraxis, functionand in fiecare  directie regionala. Hotararile date de tribunalul contenciosului de incapacitate se solutioneaza  de Curtea  nationala pentru incapacitate  si asigurari pentru accidente de munca  Jurisdictiile  penale franceze  sunt  jurisdictii de instructie si de judecata .Jurisdictiile de judecata se impart la randul lor  in jurisdictii de drept comun si de exceptie.Jurisdictiile de instructie   nu au o activitate proprie procesului penal,  implicand  detrminarea probelor , stabilirea vinovatiei, luarea masurilor de arestare  a invinuitului si inculpatului. In materie penala , pentru protectia libertatilor cetatenesti si in spiritual si litera art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului,  instruirea si judecata se fac de organe  diferite.In dreptul comun, judecatorul de instructie este  un magistrat  al tribunalului  de mare instanta, numit prin decret presedential ,  cu puteri de informare si  instructie. El este un anchetator, avand atributia de a strange probe privind existenta  infractiunii si a vinovatiei persoanei cercetate.In desfasurarea activitatii sale poate da ordonante pentru luarea unor masuri precum  detinerea provizorie sau  trimiterea in judecata. Aceasta jurisdictie este de prima instanta, un al doilea grad jurisdictional fiind  camera de acuzare formata din  trei magistrate  ai curtii de apel. Presedintele acestea are atributii de contro a cabinetelor de instructie,  sau supravegherea  locurilor de retinere.Camera judeca apelurie formulate  impotriva ordonantelor  date de judecatorul de instructie.Jurisdictiile  penale de judecata  Contraventiile se judeca  de Tribunalul de politie . adica tribunalul de instanta competent sa judece si cauze penale.Tribunalul corectional reprezinta practic sectia penala a tribunalului de mare instanta, avand  acelasi sediu si eceeasi competenta. Competenta materiala cuprinde exceptional si  contraventiile conee delictelor judecate. Este alcatuit din trei judecaori, un presdinte si doi asesori.  Curtea cu jurati este o instanta de drept comun  in materia faptelor calificate  drept crime, exceptind crimele facute de minori, militari si ministri. Ea este fomata din 3 judecatori de profesie si 9 jurati.  Sunt incompatibili cu  calitatea de jurat membri Guvernului, parlamentului, magistratii, membrii prefecturii functionarii din politie si militarii active, procedura de  alegere fiind  tragerea la sorti. Exista si  jurisdictii  penale specializate precum Tribunalele pentru minori, Tribunalele militare  .  Inalta curte de Justitie  ca jurisdictie politica  este alcatuita  din parlamntari, avand competenta in judecarea crimelor  de inalta tradare  facute de presedintele Republicii, iar Curtea  de Justitie a Republicii  formata din  15 magistrati judeca  crimele si delictele  membrilor Guvernului in  exercitatea functiilor lor.         Revenind la Tribunalele militare , legea franceza a dispus  in C Proc pen ca in timp de pace  cauzele cu militari sunt instrmentate si judecate de jurisdictiile de drept comun, iar acestea din urma, compuse din magistrati specializati in materie militara,  au  competenta  speciala de a judeca  infractiunile comise  de militari   in exercitiul serviciului lor. Corespondente in sistemul roman  sunt tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale  a caror  competenta  este stabilita in art 27, 28 Cod Proc Penala, putand  functiona ca prime instante, instante de apel sau de recurs  . La noi , aceste instante  au fiecare statut de unitate militara, cu indicative propriu.         Spre deosebire de sistemul judiciar francez, sistemul romanesc,  este unitar ca si organizare  ambele avand insa  ca obiectiv asigurarea respectarii dreptului la un proces  echitabil si judecarea  proceselor  in mod impartial si independent. Dreptul procesual roman are ca   personaj  principal intotdeauna judecatorul,  indiferent ca este vorba despre o instanta civila , penala, comerciala.   La baza piramidei sistemului romanesc se afla judecatoriile , care  functioneaza ca prime instante . Ele sunt organizate ca instante fara personalitate juridica, prin Legea 304 /2004, art 38-40 Competeta materiala a judecatoriilor este prevazuta in chiar art. 1 din C. Proc Civila  care spune ca :Judecătoriile judecă:    1. în primă instanţă, toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe;    2. plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege;    3. în orice alte materii date prin lege în competenţa lor dar si in  Codul e procdura penala. Judecatoriile  pot  avea in organizarea lor sectii complete specializate pentru minori si familie.   Instanta ierarhic superioara este tribunalul, instanta cu personalitate juridica, organizata la nivelul fiecarui judet.In cadrul tribunalelor functioneaza  sectii sau dupa caz complete specializate  pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze  de contencios adminstrativ  si fiscal, conflicte de munca si asigurari sociale iar  acolo unde este necesar sectii maritime si fuviale sau  marci si inventii sau altele.  In ultimii ani  se incearca infiintare achiar a tribunalelor  specializate,( in prezent exista 4   asemenea tribunale) cu personalitate juridica, ce preiau  tribunalului  cauzele in domeniul in care se infiinteaza, tinzand oarecum spre modelul francez.Tribunalul roman este atat o prima instanta  , o instanta de apel si o  ultima instanta  in cazurile  limitativ prevazute de lege.          Competenta materiala a tribunalelor este reglementata de dispoz. Art 2 Cproc civila dar de Codul de proceura penalaCurtile de apel sunt in numar de 15 ,  sunt persoane juridice distincte, avand in circumscriptia  fiecareia  cateva tribunale judetene si tribunale specializate In  cadrul lor pot functiona sectii  sau complete specializate.Competenta sa materiala este prevazuta in art 3 Cpoc civila , iar in materie penala ar 28 ind 1 C proc penala. Ele sunt al treilea grad e jurisdictie , in vreme ce curtile de apel franceze  reprezinta  de regula unica  instanta de apel , al doilea si totodata ultimul grad de jurisdictie.Presedintii Curtilor de apel au calitatea de ordonator de credite  secundar, au atributii de coordonare si control ale administrarii instantei.         Completele de judecata sunt formate dintr-un singur judecator la cauzele in prima instanta, doi la judecarea apelului si trei judcatori la judecarea recursului  indiferent de tipul instantei unde se judeca.Principiile  fundamentale ale organizarii  sale in Franta  sunt :exluderea apelului pentru mici afaceri si faptul ca intotdeauna  al doilea grad de jurisdictie este Curtea de Apel. Ori in dreptul nostru aceasta  competenta materiala  de a judeca apelul   nu apatine exclusiv Curtii, din contra regula este  judecarea recursului de Curtea de Apel romana.In Franta curtile de apel sunt  formate din  judecatori de profesie, numiti consilieri.Prim presdintele Curtii  are atributii aministrative si jurisdictionale.  Sectiile specializate  sunt conduse la randul lor de un presedinte de sectie.Completul de judecata este format din trei consilieri. Cea mai inalta  instanta din cadrul  sistemului judiciar francez este Curtea de Casatie,  care are 6 sectii: 5 civile si una penala. Cele civile sun la randul lor specializate in 3 civile, una cimercial-financiara si una  sociala.Prim presedintele Curtii prezideaza  dezbaterile, are puteri administrative importante si este  presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Fiecare sectie are un presedinte ce conduce  dezbaterile sectiei si repatizeaza cauzele, iar consilierii Curtii sunt judecatori de profesie. Ea este o instanta de control  judiciar , pronuntandu-se asupra legalitatii hotararilor pronuntate de Curtile de apel si exceptional a celor date de tribunale ca ultima instanta, fiind de fapt o jurisdictie de casatieJudecatorul instantei supreme  face un examen critic cu privire la chstiunile de drept si nu a celor de fapt. Instanta poate da  avize asupra  interpretarii corecte a unor dispozitii legale ce creeaza probleme.Decizia data insa nu este obligatorie pentru instanta ce a solicitat avizul. In Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura  instanta suprema, fiind organizata in 4 sectii: civila si de  proprietate intelectula, sectia penala, sectia comerciala si sectia de  contencios administrativ si fiscal) Conducerea  ei se exercita   presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere iar judecarea cauzelor se face  de complete formate din 3 judecatori ai aceleiasi sectii, din complete  de 9 judecatori  specializati  in functie de natura cauzei  sau de Sectiile Unite.  In acest ultim caz, la judecata trebuie sa ia parte  cel putin  doua treimi din numarul judecatorilor in functie, iar decizia e luata cu  majoritatea voturilor celor prezenti.Jurisdictiile administrative in Franta. Consiliul de stat ca instanta suprema administrativa,    are o functie  executiva si una  jurisdictionala., find format din auditori, maitre de requetes, consilieri de stat si consilieri de stat in serviciu extraordinar. Aceasta jurisdictie isi pastreaza  o competenta de fond determinata de lege, comportandu-se in materie administrativa ca un judecator de casatie , instanta suprema. Curtile de apel administrative sunt instante inter regionale de drept comun, deciziile tribunalului administrativ pot fi atacate cu recurs in casatie la Consiliul de Stat.Tribunalele administrative sunt instante de drept comun  ce desfasoara  o activitate  cu caracter jurisdictional dar  separate de jurisdictiile judiciare. Ministerul Public francez  vegheaza la respectarea ordinii publice , apararea interesului social si alicarea  corecta a legii. El este organizat  pe linga toate jurisdictiile, existand cate un parchet pe linga fiecare tribunal, condus de un procuror al Republicii. Pe linga fiecare Curte de Apel  exista un Parchet General , si unul pe linga Curtea de Casatie. Parchetul General de pe linga curtea de apel  este condus de  un procuror General, avand in subordine ca magistrati avocati generali si substituti generali. La Parchetul Curtii de Casatie exista doar  avocati generali. Procurorii  sunt organizati ierarhic, subordonati ministrului de Justitie la fel ca in sistemul roman. Mai mult, si procurorul francez si cel roman au posibilitatea de a promova si exercita actiunea penala in calitate de parte in proces, iar in procesul civil pot promova sau interveni in actiuni  determinate de lege.Ministerul public roman este   alcatuit din  parchete ce functioneaza pe linga fiecare  judecatorie, tribunal, curte de apel sau instanta  civila sau militara.Parchetele de pe linga tribunale si curti de apel  au personalitate juridica, fiind structurate in sectii ce pot fi si  ele impartite in  servicii si birouri. Parchetele de pe linga Curti sunt conduse de  procurori generale , iar cele de e linga tribunale  de prim procurori Parchetul de pe linga  Inalta Curte  are sectii  servicii si birouri conduse  de procurori sefi, inclusiv  pentru combaterea  infractiunilo facute de militari. Tot aici functioneaza   Directia    de Investigare  a Infractiunilor de Criminalitate  Organizata  si Terorism cu o activitate reglementata de Legea 508/2004 si Departamentul national Anticoruptie, ale carui atributii, competenta , structura  si organizare   sunt stabilite  in OUG  43/2002. si legea 304/2004.Consiliul Superior al Magistraturii francez  este un organism democratic  cu o functie administartiva de recrutare si numire a judecatorilor si o functie disciplinara. Omologul sa roman,  este  definit ca garant a  realizarii  justitiei, avand o functie de instanta  de judecata  pentru solutionareacontestatiilor formulate  de magistrati impotriva hotararilor date de  sectiile CSM, dar nu in materie disciplinara.           Cele doua sisteme de drept francez si roman   in multe puncte deosebite,  au insa si  institutii  asemanatoare sau chiar identice, lucru justificat  si de  influentele puternice ale Frantei asupra sistemului nostru juridic si judiciar de-a lungul istoriei.       Bibliografie:1.     Ioan Les Sisteme judiciare comparate, Ed ALL Beck, Bucuresti 20022.     Viorel Ciobanu, G Boroi Drept  procesual civil. Curs selectiv. Ed C H Beck, Bucuresti 2009 3 Gabriel  Boroi Codul de  procedura civila comentat si adnotat Ed Ch Beck Bucuresti 20014.Ion Neagu Tratat de procedura penala .Partea generala Ed Universul Juridic Bucuresti 2008